SynopsisThe Colt of Wind. A Children's Novel This book is in Romanian. It is the work of the great Romanian poet, publisher, journalist, and children's writer Petre Ghelmez. This book initiates young and very young readers in the mystery of living in the countryside. Mnzul de Vnt... Un Mnz de Vnt are fiecare om cu el. Om şi Mnz merg din copilărie mpreună, ca doi prieteni buni, la bine şi la rău - şi ntmplările unuia sunt, de fiecare dată, şi ale celuilalt. Drumul lor este tot att de scurt sau tot att de lung, la amndoi. La fel de lin sau de avntat, la fel de limpede sau de ntunecat, şi tot att de lin sau de prăpăstios, la unul ca şi la celălalt. Cnd piere făptura aceasta curată şi luminoasă, făcută din nimic şi din totul, care poate transforma ntr-o clipită chiar un automobil orgolios şi elegant ca al meu ntr-un abur de lumină, atunci piere şi drumul. Piere calul, piere şi călăreţul. [...] Asfaltul se transformă şi el ntr-o cmpie ntinsă, cu iarbă mătăsoasă, mpestriţată de fluturi şi flori. Cişmeaua automată, din colţul străzii, devine izvor plin de răcoare. [...] Noroc că agenţii de circulaţie pe lngă care trec eu - vreun băiat chipeş ori vreo fată nostimă, n uniforma ei militărească - nu ştiu ce e cu mine şi aşa scap cu faţa curată. Mă opresc ei din cnd n cnd, la cte o intersecţie sau la cte un panou indicator şi-mi atrag atenţia: Aţi condus cu viteză prea mare!" Ori: N-aţi pornit la timp şi aţi ncurcat circulaţia." Sau, şi mai grav: Aţi ncălcat regulamentul, trebuie să vă amendăm!" Ei nu văd Mnzul meu de vnt, roşcat şi suplu, uşor şi ager ca gndul, care mă poartă n aceeaşi clipită pe toată faţa pămntului, n stele şi-n lună, fără să-mi ceară nici măcar o tavă de jăratec, aşa cum spune povestea că i-a cerut mrţoaga aceea neputincioasă lui Făt-Frumos, pentru a se preface n cal naripat. Ct mai e vreme, pnă nu ajungem la o intersecţie periculoasă, vreau să vă povestesc cte ceva despre Mnzul meu de Vnt, care a existat, tot att de adevărat cum n-a existat, n copilăria mea, şi cu care şi acum mă mai ntlnesc din cnd n cnd. n zadar mă fac eu că i-am uitat chipul, n zadar ncerc să cred că nu-i mai nţeleg vorbele şi mersul. E de-ajuns ca, sub apăsarea unei raze de soare sau de lună, o frunză să se desprindă de pe creangă şi ştiu că acolo se află el, Mnzul de Vnt. Aud, tropotitul copitelor sale mărunte n spatele meu, mă ntorc şi nu-l văd. Se mişcă iarba n faţa mea, dar nimeni nu trece. Mă mulţumesc atunci să ascult şi să-i transcriu aici, pe hrtie, poveştile. Şi ndată apar urechile-i agere şi botul lui umed, din rămurişul umbros şi sonor al cuvintelor. Att de aproape! Att de departe!... Petre Ghelmez, The Colt of Wind. A Children's Novel This book is in Romanian. It is the work of the great Romanian poet, publisher, journalist, and children's writer Petre Ghelmez . This book initiates young and very young readers in the mystery of living in the countryside. M nzul de V nt ... Un M nz de V nt are fiecare om cu el. Om si M nz merg din copilarie mpreuna, ca doi prieteni buni, la bine si la rau - si nt mplarile unuia sunt, de fiecare data, si ale celuilalt. Drumul lor este tot at t de scurt sau tot at t de lung, la am ndoi. La fel de lin sau de av ntat, la fel de limpede sau de ntunecat, si tot at t de lin sau de prapastios, la unul ca si la celalalt. C nd piere faptura aceasta curata si luminoasa, facuta din nimic si din totul, care poate transforma ntr-o clipita chiar un automobil orgolios si elegant ca al meu ntr-un abur de lumina, atunci piere si drumul. Piere calul, piere si calaretul. ...] Asfaltul se transforma si el ntr-o c mpie ntinsa, cu iarba matasoasa, mpestritata de fluturi si flori. Cismeaua automata, din coltul strazii, devine izvor plin de racoare. ...] Noroc ca agentii de circulatie pe l nga care trec eu - vreun baiat chipes ori vreo fata nostima, n uniforma ei militareasca - nu stiu ce e cu mine si asa scap cu fata curata. Ma opresc ei din c nd n c nd, la c te o intersectie sau la c te un panou indicator si-mi atrag atentia: "Ati condus cu viteza prea mare " Ori: "N-ati pornit la timp si ati ncurcat circulatia." Sau, si mai grav: "Ati ncalcat regulamentul, trebuie sa va amendam " Ei nu vad M nzul meu de v nt, roscat si suplu, usor si ager ca g ndul, care ma poarta n aceeasi clipita pe toata fata pam ntului, n stele si-n luna, fara sa-mi ceara nici macar o tava de jaratec, asa cum spune povestea ca i-a cerut m rtoaga aceea neputincioasa lui Fat-Frumos, pentru a se preface n cal naripat. C t mai e vreme, p na nu ajungem la o intersectie periculoasa, vreau sa va povestesc c te ceva despre M nzul meu de V nt, care a existat, tot at t de adevarat cum n-a existat, n copilaria mea, si cu care si acum ma mai nt lnesc din c nd n c nd. n zadar ma fac eu ca i-am uitat chipul, n zadar ncerc sa cred ca nu-i mai nteleg vorbele si mersul. E de-ajuns ca, sub apasarea unei raze de soare sau de luna, o frunza sa se desprinda de pe creanga si stiu ca acolo se afla el, M nzul de V nt. Aud, tropotitul copitelor sale marunte n spatele meu, ma ntorc si nu-l vad. Se misca iarba n fata mea, dar nimeni nu trece. Ma multumesc atunci sa ascult si sa-i transcriu aici, pe h rtie, povestile. si ndata apar urechile-i agere si botul lui umed, din ramurisul umbros si sonor al cuvintelor. At t de aproape At t de departe ... Petre Ghelmez